Archive for Iunie, 2008

PE MINE TOATA LUMEA MA IUBESTE

PE MINE TOATA LUMEA MA IUBESTE

Mergeam intr-o zi cu tramvaiul si pe scaunul din spate era un baiat de vreo 15-16 ani, care se legana inainte si inapoi. Acesta este semnul unei aumite afectiuni sufletesti – probabil lipsa dragostei parintesti in copilarie sau altceva. Copii din orfelinate se leagana continuu inainte si inapoi…

Dar ce m-a socat a fost faptul ca baiatul acesta repeta intr-una, cu glas tare:

PE MINE TOATA LUMEA MA IUBESTE,

PE MINE TOATA LUMEA MA IUBESTE,

PE MINE TOATA LUMEA MA IUBESTE…”

Am zis: „Doamne, ce durere cumplita in sufletul acestui baiat, ce traume negre, ce suferinta sufleteasca inimaginabila.

S-a facut un sondaj de opinie cu intrebarea: „Care sunt primele 3 cele mai mari dorinte ale dumneavoastra?”

Raspunsurile au fost:

Cel mai mult imi doresc ca cineva sa-mi spuna

1. ”TE IUBESC”.

2. ”IMI PASA DE TINE”

3. ”TE INVIT LA CINA”

O doamna care are cancer marturisea ca s-a temut si se teme ca partenerul sa nu plece, sa nu fie parasita. Exista teama ca dragostea nu dureaza vesnic.

Probabil ca nu doar baiatul din tramvai a trecut prin dureri crunte legate de lipsa dragostei si a afectivitatii, probabil ca multi dintre noi am gustat cupa plina de amar si de fiere a parasirii din partea sotului sau a sotiei, a uitarii din partea copiilor sau chiar a parintilor.

Conform statisticilor oficiale, 200.000 de copii din Romania sunt abandonati in grija unor matusi, bunici sau vecini. Sunt crescuti de frati mai mari, dar si ei minori, sau pur si simplu sunt lasati pe strada, de catre parinti plecati la munca in Spania, Germania sau Italia, chipurile, ca sa le „faca lor un trai mai bun, sa nu se mai chinuie si ei cum m-am chinuit eu”.

Ce cumplit !

Acesti copii, ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate, sunt atrasi de tentatiile strazii, iar multi abandoneaza scoala. Altii sufera deviatii comportamentale si sunt gata sa comita fapte penale.

Dar culmea abia acum urmeaza: familiile acestea nu sunt la limita saraciei, nu traiesc din ajutoare sociale, ci in general sunt familii cu o oarecare stare economica si care au capacitatea sa le ofere conditii decente copiilor.

Pe deasupra, copiii acestia au bani. Asadar, pe langa lipsa dragostei parintesti, pe langa lipsa echilibrului unui camin, al unei familii, ei mai au si bani. Calea spre nenorocire este deschisa.

Nu este nevoie de o solutie inteligenta pentru acesti copii, ci ESTE NEVOIE DE DRAGOSTE.

Nu au nevoie de bani, CI DE DRAGOSTE.

Noi toti avem nevoie disperata de dragoste.

Dar daca asteptam de la oameni implinirea pe care doar Dumnezeu ne-o poate da, sfarsim lamentabil.

Dumnezeu Insusi ne spune mie si tie:

TE IUBESC”… „Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, incat a dat pe singurul Sau Fiu” sa moara pentru mine si pentru tine.

IMI PASA DE TINE” altfel nu L-ar fi dat pe Domnul sa moara pentru baiatul acela din tramvai… sau pentru mine si tine…

Dumnezeu stie ce-i in sufletele noastre…

TE INVIT LA CINA” – masa este deja pregatita, lumanarile sunt pe masa, tacamurile cele mai bune si paharele din vitrina, scoase doar la sarbatori, te asteapta.

Dincolo.

La eterna sarbatoare.

Cand stau si ma gandesc ca Dumnezeu Tatal, impreuna cu Domnul Isus si cu Duhul Sfant ma vor intampina la poarta… imi dau seama ce valoare extraordinara am.

SUNT FIU DE DUMNEZEU SI TATA MA ASTEAPTA !!

Ioan Ciobota

Comments (1)

PEDEAPSA CARE NE DA PACEA

PEDEAPSA CARE NE DA PACEA

(Cel care pacatuieste are nevoie sau de pedeapsa, sau de iertare. Altfel nu mai are pace.)

Daca undeva are loc o crima, unul dintre primele lucruri pe care le fac politistii este sa supravegheze foarte bine

zona respectiva in saptamanile care urmeaza. De ce? Pentru ca se asteapta ca la scurt timp sa apara cineva care se

intereseaza „ca din intamplare” de crima si de victima. Cineva care intreaba vecinii de pe strada, cineva care intra in vorba

cu cei care au fost apropiati victimei, cineva care aparent nu are nici o legatura cu crima respectiva.

Dar, de fapt, acel cineva este chiar criminalul.

Care este principiul psihologic dupa care se ghideaza politistii? Atunci cand un om omoara pe alt om, cel care a ucis

isi pierde pacea. Constiinta incepe sa-l macine si incearca sa-si recapete cumva pacea.

…………………………………………..

Generalizand acest principiu psihologic, atunci cand pacatuiesc imi pierd pacea.

Indiferent ca este vorba de furt, minciuna, curvie, mandrie, betie, ganduri sau priviri murdare. Indiferent ca ma delectez cu

imagini asupra carora n-ar trebui sa-mi opresc ochii (si spunea Iosif Ton „Strada este plina de carne goala).

Indiferent daca eu vreau sa recunosc sau nu ca vine iarna, iarna tot vine. Indiferent daca eu ma vad „curat” in ochii mei,

Dumnezeu judeca gandurile ascunse ale inimii mele si faptele pornite de acolo.

………………………………………….

Daca simt ca merit o pedeapsa, si nu primesc acea pedeapsa, nu mai am pace. In 1989 am lipsit intentionat de la

serviciu, iar cel care raspundea de mine mi-a spus: „Eu nu te pedepsesc, dar imi iau mana de pe tine si nu ma mai intereseaza

ce faci.” In momentul acela n-am mai avut pace si mi-as fi dorit tare mult sa fi fost pedepsit.

………………………………………..

Pentru absolut orice pacat, am nevoie sa fac pace cu Dumnezeu, prin Domnul Isus Cristos, Cel prin ranile caruia

suntem tamaduiti si asupra Caruia a cazut „PEDEAPSA CARE NE DA PACEA”.

Este adevarat ca sunt oameni care se bucura sa nu fie pedepsiti si care totusi nu-si pierd pacea. Care „se sterg la gura

si apoi zic: N-am facut nimic rau„. Dar autoamagirea asta este doar pe termen scurt, deoarece pe termen lung duce la

prabusire interioara. Cel care pacatuieste are nevoie sau de pedeapsa, sau de iertare. Altfel nu mai are pace.

…………………………………………….

Situatia lui Pilat si a lui Petru este oarecum asemanatoare.

Pilat, guvernatorul roman, avea puterea, autoritatea si functia sa faca dreptate in cel mai celebru proces, al Celui mai

celebru inculpat. Dar totusi… „din dragoste pentru lumea aceasta” il condamna la moarte pe nedrept, pe Cel care murea

tot „din dragoste pentru lumea aceasta”, doar ca dintr-o altfel de dragoste.

Petru il tradeaza pe Domnul lui, din frica fata de lumea aceasta.

Pilat isi spala mainile, in cautarea pacii pierdute, dar Petru plange cu amar si se caieste.

Petru primeste iertare. Pilat, in schimb, ramane cu „surogatul” sau cu „praful in ochii lumii”. Traditia spune ca Pilat s-a spanzurat. Nu si-a mai regasit niciodata pacea. Pentru ca nu si-a recunoscut vinovatia, n-a primit iertarea. Pedeapsa si-a administrat-o singur.

………………………………….

Dumnezeu vrea sa comunice cu TINE, PERSONAL. Isus Cristos este numit „Cuvantul”, sau „vorbirea lui Dumnezeu”

catre tine, personal. Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, a purtat pacatele multora si s-a rugat pentru cei vinovati. El vrea sa-ti dea

PACEA Sa, care intrece orice pricepere.

PEDEAPSA, CARE ITI POATE DA PACEA, A CAZUT PESTE EL.

S-acum, Isus Cel condamnat,

Azi, El te intreaba: DA sau NU ?

Esti tu sau nu esti vinovat?

Eu am spus: DA !

s-am fost iertat.

Eu am spus: DA !

Dar tu? Dar tu?

*************************************

Lasă un comentariu

Biserica din visul meu

Biserica din visul meu

Visul meu este o Biserica, intr-un sat sau intr-un oras, in care sa fie prezent Duhul Domnului asa cum era pe vremuri, cand predica Pavel sau Petru si se cutremura casa.

Totul sa fie simplu, dar SFANT, SFANT, SFANT.
Asa cum era pe vremuri, cand predica insusi Mantuitorul Isus Cristos.

Mireasma Cerului sa razbata din toti membrii.
Apropo, oare ce parfum va fi si cum va mirosi in Cer?

Bineinteles ca eu nu as putea fi membru intr-o astfel de Biserica :),
dar macar m-as uita putin pe geam inauntru si sufletul meu s-ar bucura in Dumnezeul mantuirii mele.

Stiu ca este doar o utopie o astfel de biserica, dar… macar sa visez pot 🙂

Cum erau felicitarile de Craciun – cu imaginea unei biserici de sat, pe un fond de noapte, cu zapada intunecata, DAR prin geamurile cladirii bisericii razbat voios inspre afara raze aurii de lumina.

Doamne, Lumina a lumii, fa-ma si pe mine o luminita de care oamenii sa se bucure.
Sa vada chipul Tau in mine.
Si sa ne luminam impreuna din Tine – Lumina lumii.

P.S. Iubesc foarte mult Biserica in care sunt membru acum si sunt bucuros ca se apropie de Biserica din visul meu.

Ioan Ciobota

Comments (1)

Avem de toate, DAR BISERICI GOALE

Avem de toate, DAR BISERICI GOALE

Avem bani si bogatii, DAR BISERICI GOALE.
Avem doctori in teologie, DAR BISERICI GOALE.
Avem politicieni de toate culorile si in toate structurile, DAR BISERICI GOALE.
Avem radio si televiziune, internet si transmisii live, DAR BISERICI GOALE.

Avem evenimente si spectacole, DAR BISERICI GOALE.
Avem cursuri, conferinte si seminarii, DAR BISERICI GOALE.
Avem masini, camioane, barci si avioane, DAR BISERICI GOALE.
Avem aer conditionat si scaune confortabile, DAR BISERICI GOALE.

Doamne, unde am gresit si ce ne lipseste?

Apocalipsa 3:17-19:
„Pentru ca zici:
‘Sunt bogat, m-am imbogatit si nu duc lipsa de nimic’
si nu stii ca esti ticalos, nenorocit, sarac, orb si gol,
te sfatuiesc sa cumperi de la Mine aur curatit prin foc,
ca sa te imbogatesti;
si haine albe, ca sa te imbraci cu ele si sa nu ti se vada rusinea goliciunii tale;
si doctorie pentru ochi, ca sa-ti ungi ochii si sa vezi.

Eu mustru si pedepsesc pe toti aceia pe care-i iubesc. Fii plin de ravna dar, si pocaieste-te!”

Avem slujitori sinceri si slujitori mincinosi, DAR BISERICI GOALE.
Avem mandrie si smerenie, DAR BISERICI GOALE.
Avem casatorii si divorturi, DAR BISERICI GOALE.
Avem razboi si pace, DAR BISERICI GOALE.

Doamne, am vazut din istorie ca dupa perioade de declin accentuat a Bisericii Tale urmeaza sau
PERSECUTIA OAMENILOR, sau
NUIAUA TA, sau
POCAINTA NOASTRA.

Da-ne intelepciune sa ne pocaim ACUM, ca maine s-ar putea sa fie prea tarziu.

Avem atata har prost inteles incat nu luam atitudine impotriva minciunii, curviei, homosexualitatii, avorturilor, hotiei, inselatoriei; de fapt nu luam atitudine impotriva a nimic ce e rau, daca „iese banul”, DAR AVEM BISERICI GOALE.

Doamne, ne lipsesc genunchii tociti de rugaciune si ochii uscati de lacrimi de pocainta.
Dar astea nu ni le dai Tu, ci trebuie sa plece dintr-o inima indragostita de Tine.

Vizitand o Biserica evanghelica imediat dupa Revolutie, Mitropolitul Corneanu spunea: „Bucurati-va cat mai puteti, pentru ca in 10 ani si voi veti fi ca noi”…

In 2000 Mitropolitul Daniel, actualmente Patriarh, spunea: „Pe vremuri ortodocsii aveau un altar in partea de rasarit a casei, iar pocaitii aveau Biblia pusa la loc de cinste, deschisa pe masa… Acum si unii si altii au televizorul…

Avem muzica rock si fara rock, cu tobe sau fara tobe, muzica de cor, de fanafara sau de chitara, DAR BISERICI GOALE.

Cred ca nici televizorul, nici politicienii, nici banii, nici muzica nu umplu si nu golesc o biserica, ci doar PACATUL, RUGACIUNEA SI POCAINTA.

Fratele Petru Popovici spunea unei biserici: „Sunteti bogati, v-ati imbogatit, dar Duhul a plecat de la voi”.

Domnul sa fie laudat ca sunt si multe BISERICI PLINE.

Intri in cate o biserica si parca „miroase” a pacat acolo.
Intri in alta si te copleseste Duhul Sfant, duh de pocainta si de rugaciune.

Doamne, a ce miroase in inima mea?

Ioan Ciobota

Comments (9)