Posts Tagged biserica

Trei prieteni ai mei s-au lasat de Biserica

Trei prieteni ai mei s-au lasat de Biserica

Trei prieteni ai mei s-au lasat de Domnul. De fapt doi s-au lasat de Biserica, iar al treilea s-a lasat chiar de credinta.
In ultima perioada dragostea celor mai multi se raceste vazand cu ochii, exact asa cum spune Biblia: „Din pricina inmultirii faradelegii, dragostea celor mai multi se va raci.” Evanghelia dupa Matei 24:12

Primii doi prieteni s-au gandit sa ia o pauza de la Biserica, deoarece sunt foarte dezamagiti de „fariseii” din Biserici.

Primul mi-a scris asa:
„Trec prin ape tulburi si sunt oarecum dezamagit sa vad cum duhul lumii bantuie tot mai des Adunarile copiilor Domnului si din pacate tot mai multi se pacalesc singuri.
Insa uneori lucrurile nu sunt ceea ce par a fi, iar crestinii nostri nu sunt ceea ce pretind a fi.
Am decis sa stau putin deoparte, singur cu TATAL si sa meditez la tot ce e in jurul meu: mercantilism, orgolii mascate in „ravna pentru Domnul”, indiferenta, lipsa de empatie, grimase mascate in zambete si ritualisme cu iz de business monahal. Am duhul mahnit, dar imi revin eu.”

Si m-a salutat la final cu versetul 21 din Evanghelia dupa Matei, capitolul 7:
„Nu orisicine-Mi zice: „Doamne, Doamne!” va intra in Imparatia cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu care este în ceruri.”

Sunt de acord cu el in ce privesc observatiile lui, dar nu in privinta deciziei de a parasi Biserica, nici macar temporar.

Al doilea, tot datorita problemelor pe care le are tot cu fariseii din Biserici, s-a decis sa ia o pauza de la Biserica si sa inceapa cu niste tigari, motivand ca si altii au incercat.

Al treilea a fost dezamagit foarte puternic de Dumnezeu, spune el. Acum este in alta tara si nu mi-a spus despre ce e vorba, chiar daca am insistat si suntem prieteni. Era un crestin atat de puternic, atat de convingator cu altii, incat ziceai ca nimic nu l-ar putea clinti pe Cale. Acum nici macar nu mai crede in Dumnezeu.

In Evrei 13:7 scrie: „Uitati-va cu bagare de seama la sfarsitul felului lor de vietuire si urmati-le credinta!”

Ma rog Domnului ca „sfarsitul felului de vietuire” al prietenilor mei si al meu sa fie demn de numele de crestin.

Corabia lui Noe era plina de animale. Cineva se intreba cam cum este intr-o corabie care are doar un singur geam si o singura usa, si acelea inchise, si inauntru sunt cate o pereche din absolut TOATE dobitoacele, animalele, taratoarele, pasarile, serpii, paianjenii, elefantii, gainile, caii, sobolanii, porcii, maimutele, etc de pe pamant?
Si asta timp de peste 300 de zile!
Cu siguranta era un miros pestilential acolo, dar afara era… potopul !
Afara era moartea, afara era plin de cadavre care pluteau, afara tocmai avea loc distrugerea unei planete intregi.
Singurul loc in care au putut scapa doar 8 oameni din toata populatia de la ora respectiva era corabia. Corabia plina de animale.

Daca ai fi in vremea lui Noe si ai putea alege, ce ai alege? Corabia urat mirositoare si poate cu urlete de nedescris, sau… potopul?

Dar in vremea in care esti, ce alegi? Biserica, in care sunt diverse probleme si oameni care nu-ti prea plac si te cam calca pe batatura o data pe saptamana si pe care ai vrea sa-i schimbi, sau… potopul de desfrau si de pacat de afara?
Si prin „Biserica” nu inteleg vreo cladire oarecare sau vreo denominatie oarecare, ci „Biserica” ca si trup al lui Cristos.

Ioan Ciobota

Anunțuri

Comments (6)

Crestinismul este o religie grea

Crestinismul este o religie grea

1. Ritualuri
Ar fi fost mai usor ca crestinismul sa fi fost o religie a ritualurilor: iti scoti covorasul la ora fixa, te inchini, bifezi actiunea, si gata.
Dar nu e asa, ci crestinismul este o religie a inimii.
“Ma veti cauta si Ma veti gasi, daca Ma veti cauta cu toata inima” spune Domnul Dumnezeu.

2. Jertfe
Era mai usor sa ti se ceara sa te jertfesti fizic.
Dar nu e asa, ci ti se cere sa-ti jertfesti inima, limba, gura, mintea, vointa.
“Orice gand il facem rob ascultarii de Cristos”.

3. Inchinare
Era mai usor sa ti se ceara sa “spui” o rugaciune, insa cu mintea sa te poti gandi la altceva.
Dar nu e asa, ci ti se cere sa te rogi cu adevarat, fara icoane, fara idoli, fara imagini, in duh si in adevar !

Parca atunci cand te pui pe genunchi sa te rogi se revarsa toate fortele intunerecului – gandurile vin de-a valma, ideile iti zboara, timpul trece greu si rar ajungi sa gusti din plinatatea lui Cristos.
Spunea cineva ca atunci cand te rogi este ca si cand ai sapa o fantana. Trebuie sa forezi mult si greu, prin nisip, pamant, stanca, piatra, etc, dar si cand ajungi la izvor si tasneste izvorul, nimic nu se compara cu acel sentiment extraordinar.
“Inchinatorii adevarati se vor inchina Tatalui in duh si in adevar; fiindca astfel de inchinatori doreste si Tatal”

4. Iertare
In crestinism esti iertat fara sa platesti absolut nimic. Parca era mai usor sa ti se ceara sa dai bani, sa inconjori cladirea in genunchi, sa faci matanii, sa mergi in pelerinaj la locurile sfinte, sa simti ca ai platit ceva, dar NU!
Nu ti se cere nimic, decat inima !
Si ti se cere TOATA inima, nu o inima impartita !

5. Biserica
Cu toate ca Biserica este de fapt „trupul lui Cristos” pe pamant, spiritual vorbind, si este un organism viu, alcatuit din credinciosi nascuti din nou, nu din pietre sau smoala, cu toate acestea, de multe ori pare ca Biserica si-a pierdut directia. Pe alocuri se aseamana cu corabia lui Noe: urlete, mirosuri, tensiuni… dar afara e… potopul !

6. Finalul
Diferenta intre crestinism si celelalte religii este ca ajungi in Cer, in Rai, pe cand din celelalte religii ajungi in iad. Doar in iad.
Doar Cristos este calea catre Cer !
Cine spune ca in Cer se poate ajunge pe mai multe cai, la fel ca atunci cand urci un munte si poti ajunge in varf pe mai multe carari, MINTE !

In Cer se poate ajunge DOAR pe o singura cale: prin Cristos!
Punct.
Fara jertfele noastre, pentru ca S-a jertfit El.
Fara faptele noastre bune, care oricum sunt „ca o haina manjita”.
Fara ritualurile noastre, fara eforturile noastre, fara „noi” !
De ce fara „noi” insine?
Pentru ca aici este secretul: „noi” suntem „ascunsi cu Cristos in Dumnezeu” !

Cred ca din aceasta cauza Domnul Isus ne spune: „Caci jugul Meu este bun si sarcina Mea este usoara.”

Si daca crestinismul este o religie grea, si daca este vorba despe o lupta si despre o biruinta, atunci „Cine are urechi, sa asculte ce zice Bisericilor Duhul: „Celui ce va birui, ii voi da sa manance din mana ascunsa, si-i voi da o piatra alba; si pe piatra aceasta este scris un nume nou pe care nu-l stie nimeni decat acela care-l primeste.”
Apocalipsa 2:17

Ioan Ciobota

Lasă un comentariu