Posts Tagged iertare

Crestinismul este o religie grea

Crestinismul este o religie grea

1. Ritualuri
Ar fi fost mai usor ca crestinismul sa fi fost o religie a ritualurilor: iti scoti covorasul la ora fixa, te inchini, bifezi actiunea, si gata.
Dar nu e asa, ci crestinismul este o religie a inimii.
“Ma veti cauta si Ma veti gasi, daca Ma veti cauta cu toata inima” spune Domnul Dumnezeu.

2. Jertfe
Era mai usor sa ti se ceara sa te jertfesti fizic.
Dar nu e asa, ci ti se cere sa-ti jertfesti inima, limba, gura, mintea, vointa.
“Orice gand il facem rob ascultarii de Cristos”.

3. Inchinare
Era mai usor sa ti se ceara sa “spui” o rugaciune, insa cu mintea sa te poti gandi la altceva.
Dar nu e asa, ci ti se cere sa te rogi cu adevarat, fara icoane, fara idoli, fara imagini, in duh si in adevar !

Parca atunci cand te pui pe genunchi sa te rogi se revarsa toate fortele intunerecului – gandurile vin de-a valma, ideile iti zboara, timpul trece greu si rar ajungi sa gusti din plinatatea lui Cristos.
Spunea cineva ca atunci cand te rogi este ca si cand ai sapa o fantana. Trebuie sa forezi mult si greu, prin nisip, pamant, stanca, piatra, etc, dar si cand ajungi la izvor si tasneste izvorul, nimic nu se compara cu acel sentiment extraordinar.
“Inchinatorii adevarati se vor inchina Tatalui in duh si in adevar; fiindca astfel de inchinatori doreste si Tatal”

4. Iertare
In crestinism esti iertat fara sa platesti absolut nimic. Parca era mai usor sa ti se ceara sa dai bani, sa inconjori cladirea in genunchi, sa faci matanii, sa mergi in pelerinaj la locurile sfinte, sa simti ca ai platit ceva, dar NU!
Nu ti se cere nimic, decat inima !
Si ti se cere TOATA inima, nu o inima impartita !

5. Biserica
Cu toate ca Biserica este de fapt „trupul lui Cristos” pe pamant, spiritual vorbind, si este un organism viu, alcatuit din credinciosi nascuti din nou, nu din pietre sau smoala, cu toate acestea, de multe ori pare ca Biserica si-a pierdut directia. Pe alocuri se aseamana cu corabia lui Noe: urlete, mirosuri, tensiuni… dar afara e… potopul !

6. Finalul
Diferenta intre crestinism si celelalte religii este ca ajungi in Cer, in Rai, pe cand din celelalte religii ajungi in iad. Doar in iad.
Doar Cristos este calea catre Cer !
Cine spune ca in Cer se poate ajunge pe mai multe cai, la fel ca atunci cand urci un munte si poti ajunge in varf pe mai multe carari, MINTE !

In Cer se poate ajunge DOAR pe o singura cale: prin Cristos!
Punct.
Fara jertfele noastre, pentru ca S-a jertfit El.
Fara faptele noastre bune, care oricum sunt „ca o haina manjita”.
Fara ritualurile noastre, fara eforturile noastre, fara „noi” !
De ce fara „noi” insine?
Pentru ca aici este secretul: „noi” suntem „ascunsi cu Cristos in Dumnezeu” !

Cred ca din aceasta cauza Domnul Isus ne spune: „Caci jugul Meu este bun si sarcina Mea este usoara.”

Si daca crestinismul este o religie grea, si daca este vorba despe o lupta si despre o biruinta, atunci „Cine are urechi, sa asculte ce zice Bisericilor Duhul: „Celui ce va birui, ii voi da sa manance din mana ascunsa, si-i voi da o piatra alba; si pe piatra aceasta este scris un nume nou pe care nu-l stie nimeni decat acela care-l primeste.”
Apocalipsa 2:17

Ioan Ciobota

Anunțuri

Lasă un comentariu

Doamne Iti multumesc pentru lucrurile pe care NU le inteleg

Doamne Iti multumesc pentru lucrurile pe care NU le inteleg.

Nu inteleg de ce moare o mama sau un tata si lasa in urma copii mici.
Nu inteleg de ce exista atata ura, in loc de dragoste, rautate in loc de bunatate.
Nu inteleg de ce familiile se autodistrug, sotul si sotia sunt infideli.
Nu inteleg de ce copiii sufera fara nicio vina.
Nu inteleg de ce oamenii sunt cumplit de infometati, de flamanzi dupa o vorba buna, dupa o mangaiere, dupa iubire, si nu le-o ofera nimeni.
Nu inteleg nimic din ceea ce tine de tristete, descurajare, suferinta, durere si moarte.

Un posibil raspuns ar fi ca Dumnezeu a dorit ca omul sa traiasca vesnic pe un pamant ca o gradina a Edenului, dar Atotputernicul l-a inzestrat pe om si cu capacitatea de alegere – si omul a ales…

Dumnezeu l-a inzestrat pe om cu capacitatea de a decide conform unor norme morale, adanc sapate in ADN-ul si in constiinta acestuia.
Spre deosebire de animale, care decid doar pe baza instinctelor, fara nicio norma morala, omul este liber sa aleaga intre BINE si RAU.

Din pacate, omul a ales sa asculte de cel rau, de inselatorul, diavolul sau satana. Ca si consecinta a acestei decizii, pamantul este acum sub blestemul pe care el, omul, l-a chemat si l-a atras asupra sa.

Asadar, nimeni nu-L poate acuza pe Dumnezeu de absolut nimic din ceea ce se intampla acum rau pe pamant.

Apostolul Pavel spune:
„Dar lucrurile, care pentru mine erau castiguri,
le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Cristos.
Ba inca si acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere,
fata de pretul nespus de mare al cunoasterii lui Cristos Isus, Domnul meu.
Pentru El am pierdut toate si le socotesc ca un gunoi,
ca sa castig pe Cristos” Filipeni, cap 3

Cand un tata merge sa isi ia copilul de la scoala, ca sa il duca acasa, stie UNDE il duce si DE CE il duce acolo. Acasa il asteapta masa intinsa, caldura casei parintesti, bucuria familiei si odihna, dar copilul mai vrea sa stea cu colegii, sa se mai joace, sa mai zaboveasca. La fel este si cu moartea – TATA ne duce ACASA.

Cand TATA ma va chema Acasa, atunci imi va raspunde la absolut toate intrebarile si imi va explica toate lucrurile pe care NU le inteleg acum.

Deocamdata ma bucur in nadejde… si in suferinta…, si sunt plin de incredere pentru ca stiu ca TATA ma va duce la ceva ce nici macar nu-mi pot imagina. Drept urmare, nu pot decat sa-I multumesc Celui care m-a rascumparat.

Ioan Ciobota

Lasă un comentariu